-1.9 C
România
duminică, 5 decembrie, 2021
AcasăSănătateCe este demența? Simptome și etapele bolii

Ce este demența? Simptome și etapele bolii

Demența este termenul folosit pentru a descrie simptomele unui grup mare de boli care determină o scădere progresivă a funcționării unei persoane. Este un termen larg folosit pentru a descrie o pierdere de memorie, intelect, raționalitate, abilități sociale și funcționare fizică.

Există multe tipuri de demență, inclusiv boala Alzheimer, demența vasculară, demența frontotemporală și boala corpului Lewy. Demența se poate întâmpla oricui, dar este mai frecventă după vârsta de 65 de ani.

Ce este demența?

Demența descrie o colecție de simptome care sunt cauzate de tulburări care afectează creierul. Nu este o boală specifică.

Demența afectează gândirea, comportamentul și capacitatea de a îndeplini sarcinile de zi cu zi. Funcția creierului este suficient de afectată pentru a interfera cu viața socială sau profesională normală a persoanei.

Cine poate avea demență?

Majoritatea persoanelor cu demență sunt mai în vârstă, dar este important să ne amintim că nu toate persoanele în vârstă suferă de demență. Nu este o parte normală a îmbătrânirii.

Demența se poate întâmpla oricui, dar este mai frecventă după vârsta de 65 de ani. Persoanele de 40 și 50 de ani pot avea, de asemenea, demență.

Ce cauzează demența?

Există multe forme diferite de demență și fiecare are propriile cauze.

Cele mai frecvente tipuri de demență sunt boala Alzheimer, demența vasculară, demența cu corpuri Lewy, degenerarea frontală temporară a lobului (FTLD), boala Huntington, demența legată de alcool (sindromul Korsakoff) și boala Creutzfeldt-Jakob.

Există boli cu același simptome ca și în cazul demenței

Există o serie de afecțiuni care produc simptome similare demenței. Acestea includ unele deficiențe de vitamine și hormoni, depresie, ciocniri de medicamente sau supra-medicamente, infecții și tumori cerebrale.

Este esențial să se obțină un diagnostic medical într-un stadiu incipient, când apar simptomele pentru prima dată, pentru a se asigura că o persoană care are o afecțiune tratabilă este diagnosticată și tratată corect.

Dacă simptomele sunt cauzate de demență, un diagnostic precoce va însemna acces timpuriu la asistență, informații și medicamente.

Care sunt semnele timpurii ale demenței?

Semnele timpurii ale demenței sunt foarte subtile și vagi și nu sunt imediat evidente.

Unele simptome comune pot include:

  • Pierderea progresivă și frecventă a memoriei
  • Confuzie
  • Schimbarea personalității
  • Apatie și retragere
  • Pierderea abilității de a îndeplini sarcinile de zi cu zi.

Există ajutor pentru demență?

În prezent nu există prevenire sau vindecare pentru majoritatea formelor de demență. Cu toate acestea, s-a constatat că unele medicamente reduc unele simptome. Sprijinul este vital pentru persoanele cu demență. Familia, prietenii și îngrijitorii pot fi un mare ajutor în  gestionarea acestuia.

O persoană cu abilități de demență se poate schimba de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi. Cert este însă că abilitățile persoanei se vor deteriora; acest lucru se poate întâmpla rapid într-o perioadă de câteva luni sau ani.

Fazele demenței

Unele dintre caracteristicile demenței sunt clasificate în mod obișnuit în trei etape sau faze. Este important să ne amintim că nu toate aceste caracteristici vor fi prezente la fiecare persoană și nici fiecare persoană nu va trece prin fiecare etapă.

Demența timpurie

Demența moderată

Demența avansată

Demența timpurie

Adesea, această fază este evidentă doar în retrospectivă. Debutul demenței este de obicei foarte gradual și este adesea imposibil să se identifice momentul exact în care a început.

Persoanele afectate:

  • Apar mai apatic, cu mai puțină sclipire
  • Pierd interesul pentru hobby-uri și activități
  • Nu sunt dispuși să încerce lucruri noi
  • Nu se pot adapta la schimbare
  • Iau decizii slabe
  • Se ocupă mai mult timp cu sarcina de rutină
  • Dau vina pe alții pentru că „fură” obiectele pierdute
  • Sunt mai puțin preocupați de ceilalți și de sentimentele lor
  • Uită de detaliile evenimentelor recente
  • Se repet des și pierd firul conversației
  • Sunt mai iritabili sau supărați dacă nu au reușite
  • Au dificultăți în gestionarea banilor.

Demența moderată

În acest stadiu, problemele sunt mai evidente.

Persoanele afectate:

  • Uită de evenimentele recente.
  • Sunt confuz în ceea ce privește timpul și locul
  • Se pierd dacă sunt departe de familie
  • Uită numele persoanelor din familie, a prietenilor sau confundă un membru al familiei cu altul
  • Uită cratițele și ibricele pe aragaz. Pot lăsa gazul aprins
  • Se rătăcesc pe străzi, de ex. noaptea
  • Se comportă în mod necorespunzător, de exemplu, ies afară în aer liber îmbrăcat în îmbrăcăminte de noapte
  • Văd sau aud lucruri care nu sunt acolo
  • Devin foarte repetitivi
  • Sunt neglijenți de igienă sau de alimentație.

Demența avansată

În această a treia și ultima etapă, persoana este grav handicapată și are nevoie de îngrijire totală.

Persoanele afectate:

  • Nu pot aminti evenimentele nici măcar câteva minute, de exemplu, uitând că tocmai au luat masa
  • Își pierd capacitatea de a înțelege sau de a folosi vorbirea
  • Nu arată nicio recunoaștere a prietenilor și a familiei
  • Au nevoie de ajutor la mâncare, spălare, toaletă și îmbrăcat
  • Nu recunoaște obiectele cotidiene
  • Sunt deranjați noaptea
  • Sunt neliniștiți, căutând o rudă moartă de mult
  • Devin agresivi, mai ales când se simt amenințați sau închiși
  • Au dificultăți de mers pe jos, devenind eventual limitat la un scaun cu rotile
  • Au mișcări necontrolate
  • Au imobilitate permanentă, iar în ultimele săptămâni sau luni persoana trebuie așezată la pat.

Te-ar putea interesa: Dieta și nutriția vă pot ajuta să gestionați incontinența urinară

Concluzie

Unele abilități rămân, deși multe se pierd pe măsură ce boala progresează. Persoana își păstrează încă simțul tactil și auditiv și capacitatea de a răspunde la emoții.

Exercițiul mental ajută la construirea de noi celule cerebrale și la consolidarea conexiunilor dintre ele. Acest lucru ajută creierul să ofere mai multă „rezervă”. Astfel încât să funcționeze corect dacă celulele creierului sunt deteriorate sau mor.

Articole recente

CONECTAȚI-VĂ!

Newsletter

Abonați-vă la newsletter-ul nostru dacă doriți să primiți cele mai noi articole.

Categorii

Ultimele articole

Sari la conținut